Circuitul Fondurilor Europene

Fondurile europene sunt resurse financiare oferite de Comisia Europeană statelor membre ale UE pentru a sprijini proiecte și politici care contribuie la dezvoltarea lor economică, socială și regională.

Sunt alocate în zonele defavorizate ale Uniunii pentru a putea crea unitate și reziliența la nivelul întregului teritoriu. Ele sunt construite sub forma unui buget propus de fiecare stat membru și este subiectul unei negocieri a Cadrului Financiar Multianual cu Comisia Europeană (CE).

Ulterior, se trece la adoptarea regulamentelor la nivel european, care trasează limitele și direcțiile ce trebuie sa fie respectate pentru a putea fi o raportare unitară asupra finantarilor și a utilizarii acestora.

Între anii 2014-2020, România a obținut 23 de miliarde de euro pentru implementarea politicii de coeziune.

 Pentru Planul Național de Redresare și Reziliența (PNR), desfășurat între 2021 – 2027, au fost obținute 29,2 miliarde de euro, iar pentru Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027, sumele au ajuns la 15,83 miliarde de euro.

Adoptarea acordului de parteneriat intre tara noastra si Comisia Europeana pentru perioada 2021 – 2027 a fost aprobat la Bruxelles la data de 25 Iulie 2022 cand au fost acceptate de ambele parti condițiile finanțărilor viitoare, precum și programele de finanțare.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, într-un comunicat de presa, marca respectivă data ca fiind o ”ZI ISTORICĂ PENTRU ROMÂNIA”, prin prisma celor 43 de miliarde EURO alocați sub forma de finanțare pe parcursul celor 6 ani.

Aprobarea Programelor Operaționale are loc odată cu adoptarea acordului și prezentat direcțiile majore de alocare a bugetelor finanțării, cum sunt ei împărțiți și cum vor fi alocați – prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul social european PLUS (FSE+), Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultura (FEPAM).

Urmează acreditarea Autorităților de Management responsabile de redactarea Ghidului Solicitantului și de gestionare a programului până la finalizarea perioadei de monitorizare.

Natural, urmatoarea etapa este aceea de Lansare in consultare publica a ghidurilor mai sus mentionate. Aceasta etapa este obligatorie si preliminara publicarii ghidului final. În aceasta etapa, viitorii beneficiari au ocazia să propună soluții noi și să aducă obiectii si sa ceara clarificari celor menționate în ghid pentru a putea facilita accesarea fondurilor propuse astfel.

Consultarea publica dureaza, de regula, 90 de zile iar ulterior se trece la etapa următoare și privită ca fiind cea mai așteptată, Deschiderea apelurilor de proiecte.  În acest interval de timp definit, viitorii beneficiari își vor depune proiectele în vederea finanțării.

Exista doar doua tipuri de apeluri, competitive și non competitive.

Cele competitive sunt cele mai des intalnite si sunt finantate in ordinea punctajului obtinut, în ordine descrescătoare, în urma evaluarilor efectuate de Autoritatea de Management, până la atingerea limitei alocării de fonduri.  Pe de alta parte, cele non competitive sunt pe principiul ”primul venit, primul servit”, în limita fondurilor alocate.

Ulterior evaluării și declarații solicitantului ca fiind castigator se trece la etapa semnării Contractelor de finanțare între Beneficiar și Autoritatea de Management. În baza proiectului depus și acceptat pentru care a fost semnat contractul, se trece la Implementarea acestuia.

 Perioada de implementare este momentul în care activitățile și obiectivele proiectului sunt puse în practică, cu scopul de a obține rezultatele planificate și atingerea scopurilor specifice definite în cadrul proiectului. Această perioadă începe de obicei la semnarea contractului de finanțare și se termină la finalizarea proiectului și la depunerea raportului final.

În această perioadă, beneficiarii proiectului trebuie să implementeze efectiv activitățile planificate, să monitorizeze progresul proiectului și să raporteze autorităților de management al proiectului și Comisiei Europene.

O alta faza importantă în acest parcurs este aceea a Decontarii cheltuielilor. Exista astfel trei tipuri de cereri:

Cererea de prefinanțare – cerere prin care se solicita Autoritatii de management virarea sumelor aferente unei plăti în vederea implementării proiectului. Acestea pot fi facute in transe cu conditia constituirii unei garanții printr-un instrument de garantare emis de o institutie financiara nebancara sau nebancara sau societate de asigurari.

Cererea de plată – cerere adresată Autorității de Management în vederea virării sumelor necesare pentru plata, conform contractului, în baza facturilor, facturilor de avans.

Cererea de rambursare – este mecanismul cel mai des utilizat prin care se solicită virarea sumelor în cazul în care beneficiarul a plătit deja facturile din sursele proprii sau din prefinantare.

Autoritatea de Management are obligația să realizeze declarații de cheltuieli pe care le transmite Ministerului Finanțelor Publice fiind o etapa din raportarea rambursării banilor cheltuiti în proiectele europene.

După etapa depunerii și verificarii, aceste declarații se trimit la Comisia Europeană în vederea aprobarii de catre aceasta pentru a se putea trece la ultima etapa, aceea de Rambursare de către CE a fondurilor cheltuite.

Perioada de sustenabilitate a unui proiect finanțat din fonduri europene se referă la perioada în care, după finalizarea finanțării europene, beneficiarul proiectului trebuie să asigure continuitatea implementării acestuia și să mențină rezultatele obținute prin implementarea acestuia.

Această perioadă de timp poate varia, între 3-5 ani, dar pentru proiecte complexe sau proiecte cu impact pe termen lung, perioada de dezvoltare durabilă poate fi mai lungă.

Acesta este, pe scurt drumul fondurilor încă de la etapa negocierii pentru acestea și pana la finalul perioadei de monitorizare a proiectului.